O privire asupra resurselor disponibile şi CVS

Citiţi acest document în întregime, mai ales secţiunea traducerii interfeţei grafice cu utilizatorul a mediului KDE.

Aflaţi cum să instalaţi ultima vesiune de KDE şi instalaţi-l. Deşi puteţi traduce pentru o versiune KDE mai veche, este bine şi recomandat să aveţi versiunea necesară cel puţin ca să faceţi teste. Citiţi secţiunea Tutoriale şi resurse Internet pentru mai multe informaţii despre acest subiect.

Asiguraţi-vă că aveţi instalat ultimul pachet GNU gettext şi familiarizaţi-vă pe cît posibil cu el. Cel putin aruncaţi o privire pe manualul acestuia. Observaţie: Centrul de Ajutor KDE este o metodă convenabilă pentru a citi astfel de documentaţii.

Citiţi cu atentie despre programele şi scripturile care vă vor ajuta în procesul de traducere. Aveţi nevoie de programe şi utilitare care să lucreze cu UTF-8 cel puţin pentru traducerea interfeţei grafice. Recomandarea pentru traducerea interfeţelor grafice este KBabel. Orice altceva vă va da o mulţime de bătăi de cap. Citiţi secţiunea Probleme cu Unicode. Faţă de celelalte programe KBabel are o multime de opţiuni care uşurează enorm de mult viaţa traducătorului.

În sfîrşit, familiarizaţi-vă cu CVS-ul (dacă urmează să fiţi coordonatorul echipei), cu CVS-ul anonim sau CVSUP (dacă faceţi numai traducere).

În cazul în care nu aţi auzit niciodată de CVS, aflaţi că este un sistem de control al versiunilor pentru fişiere text (ASCII), care pot fi modificate de mai mulţi utilizatori şi care pot folosi şi conectarea în reţea. Este foarte folosit, fiind parte a (aproape) tuturor distribuţiilor de Linux. În KDE numele de "CVS" este sinonim cu un server numit "cvs.kde.org" unde este stocat tot codul sursă, documentaţiile, traducerile şi aproape toate celelalte lucruri ce ţin KDE. Persoanele care au atribuit un cont de CVS, au calculatorul personal setat ca şi client local de CVS. Tot local au şi o copie oglindă a arborelui de cod sursă ce există pe server. Acest mediu CVS local le permite să combine şi să pună pe server noile traduceri făcute. Utilitarul CVSUP oferă o interfaţă uşoară către CVS ce permite transferul arborelui de cod sursă, dar fără posibilitatea de a pune modificările pe serverul CVS al KDE. Pentru utilizarea acestuia nu aveţi nevoie de cont de CVS. Se poate spune că CVSUP vă asigură numai acces de citire din CVS-ul KDE.

Pentru a obţine un cont trebuie să trimiteţi o cerere la KDE Sysadmin împreună cu un nume de utilizator şi o parolă criptată.

Pentru a cripta parola dorită de dumneavoastră scrieţi la consolă următoarea comandă:

perl -e "print crypt('<parola_dv>','<xy>'),\"\n\";"

unde <parola_dv> trebuie înlocuită cu parola dumneavoastră şi <xy> cu două caractere aleatoare. (Observaţie: caracterul $ trebuie să fie "evitat" cu un backslash. De exemplu: Dacă parola dumneavoastră este "xyz$123", trebuie să înlocuiţi <parola_dv> cu "xyz\$123". Altă soluţie este să copiaţi astfel de parole din /etc/shadow/.

De regulă trebuie să fie un singur cont per echipă de traducere. Dar dacă echipa dumneavoastră are nevoie, pot fi date şi mai multe.

Nu strică dacă aruncaţi o privire la paginile "info" ale CVS. Nu intraţi în panică dacă abundenţa de informaţii vă depăşeşte la prima privire. În principiu aveţi nevoie numai de cîteva comenzi şi parametrii: comanda checkout (pentru a trage date de la server în depozitul local) şi parametrul ei -l (pentru transferuri nerecursive), comanda update (dacă doriţi să actualizaţi numai sistemul local) şi parametri ei -dP (pentru lucru inteligent cu directoare), comanda add sau import (pentru a spune sistemului distant că veţi adauga ceva nou), comanda commit (pentru a pune lucrurile noi din depozitul local în arborele de surse distant), comanda remove (pentru a şterge ceva pe serverul distant) -- asta-i cam tot. O descriere bună a comenzilor de bază veţi găsi în secţiunea CVS a documentului KDE Developer's HOWTO (Ghidul Programatorului KDE).

Un mic lucru de care trebuie să ţineţi totuşi cont cînd creaţi directoare în arborele CVS este următorul: Aveţi grijă ca directorul să conţină cel puţin fişierele Makefile.am şi .cvsignore. Ele sînt necesare pentru administrarea internă şi (cel puţin primul) pentru o compilare corespunzătoare. Pe amîndouă le puteţi copia din directoarele altui limbaj, de exemplu kde-i18n/de/. Dar nu uitaţi să schimbaţi abrevierea de limba în Makefile.am de la "de" la abrevierea "oficială" a limbi dumneavoastră. În cele mai multe cazuri abrevierile urmăresc standardele ISO. Vedeţi mai jos. -- A propos, cînd creaţi directoare în CVS, Stephan Kulow (responsabilul CVS al KDE) recomandă comanda import în loc de add. Din experienţa lui, ea este mai puţin susceptibilă la erori.

Există o mulţime de interfeţe grafice CVS care vă pot uşura munca, precum LinCVS sau Cervisia. Şi în cazul în care sînteţi chiar interesat de subiect, acum există The CVS Book -- Open Source Development with CVS (Cartea CVS - Programarea aplicaţiilor cu surse-libere cu CVS).