 |
Introducere
Un aspect foarte important al utilizarii calculatoarelor este crearea
de documente. Exista o multitudine de editoare de text. Ceea ce se
stie mult mai putin este ca exista o deosebire distincta intre textul
propriu-zis si formatarea acestuia. Formatarea reprezinta atributele
care sint aplicate textului sau documentului in ansamblu. In mediile
integrate de editare de documente, precum MS Office sau Star Office,
operatiile de formatare sint visibile in timpul creearii documentului
si foarte complexe.
Aceasta complexitate nu este administrata eficient
prin faptul ca utilizatorul poate face absolut ce vrea, iar documentele,
care ocupa o gama incepind de la simplul C.V. si terminind la carti
de sute de pagini, sint de o calitate extrem de slaba. Iata de ce
setul de variabile si reguli care reprezinta tehnoredactarea este
o arma cu doua taisuri. Mai putin de 2% din utilizatorii de aplicatii
"office" stiu sa foloseasca posibilitatile reale de tehnoredactare
si sa evite folosirea irationala de fonturi.
Sub Linux, ca de obicei, lucrurile stau un pic altfel. Astfel, in foarte
multe pachete de procesare de text, de aranjarea paginii sau a altor
elemente se ocupa un program, raminind ca utilizatorul sa se ocupe
efectiv de scrierea textului. Desi editarea nu se face vizual, iar
fisierul editat arata mai mult a cod sursa de program, realitatea
practica confirma inca odata ca unde este munca este si satifactie.
POD - Perl Old Documentation format
Acest format de fisier a fost inventat de programatorii de Perl pentru
a insera documentatie in cadrul codului sursa al programului, fara
ca in vreun fel sa fie afectata rularea programelor.
El foloseste
un numar mic de taguri de formatare astfel incit este usor de invatat
si foarte bun la crearea de documentatii si pentru alte programe.
Fisierul sursa POD se poate prelucra cu ajutorul mai multor programe
de conversie astfel incit obtineti imediat formatele HTML, man, txt
si LaTex (adica implicit si DVI, PostScript, PDF). Nu permite inserarea
de imagini. Mai jos puteti vedea sursa unui fisier POD,
cu unele din elementele de formatare uzuale.
Fisier sursa POD:
=head1 Acesta este un titlu
Un rind
=head2 Un subtitlu
Urmeaza in continuare o lista:
=over 4
=item * Primul item
=item *
Al doilea item
=back
=head2 l doilea subtitlu
Textele pot fi B<bold>,
I<italic> sau C<typewriter>.
Exista si un tag pentru F<fisiere>.
Formatul POD permite si referinte incrucisate. Deoarece nu este treaba
utilizatorului sa faca formatarea, documentele generate din fisierele
sursa vor avea un aspect unitar. In 10 minute invatati formatul POD
si in alte 10 minute de scris va impresionati toti prietenii cu abilitatile
dumneavoastra de a avea simultan patru formate frumos tehnoredactate
dintr-un singur fisier sursa.
TeX/LaTeX
S-au scris multe carti despre TeX si in principal pachetul de macrouri
care este LaTeX. Acest sistem complex de formatare a documentelor
este extrem de performant.
Realizeaza documente de o calitate uluitoare
si este in continuare folosit in mediile academice si nu numai pentru
creare de carti, documente etc. Avantajul principal pentru un utilizator
incepator este ca nu ii permite sa modifice prea multe. El lucreaza
implicit cu stiluri si tine cont de toate regulile tipografice. LaTeX
(TeX) este de fapt tipograful dumneavoastra. Nu trebuie decit sa ii
spuneti unde vine capitolul, sectiunea, figurile. El genereaza in
mod automatizat cuprinsul, lista de tabele, de figuri, bibliografia,
pune corect numerele de pagini acolo unde aveti referinte, se ocupa
de notele de subsol si cele marginale. Astfel, si documentele cele
mai simple au un aspect profesional. Cel mai puternic atu al TeX-ului
este editarea de formule matematice. Ecuatii extrem de complexe din
cartile de matematica sau fizica vad lumina tiparului datorita TeX-ului.
Deoarece TeX este practic un limbaj de programare orientat catre text,
o multime de utilizatori din intreaga lume au creat extensii si module
care simplifica de exemplu creare de figuri PostScript, generatoare
de algoritmi, stiluri etc. Trebuie sa retineti ca fonturile din TeX
nu au corespondent direct pentru TrueType. Ele au un format special,
alte codari si chiar stiluri diferite (practic mult mai multe stiluri:
normal, bold, italic, slanted, noun) si acopera seturi de caractere
latine, grecesti si cirilice.
Daca sinteti hotarit sa creati documente superbe si cu o multime de
efecte va recomand calduros sa luati o carte in limba romana care
poate se mai gaseste in librarii de stat. Daca vreti sa beneficiati
de LaTeX dar nu vreti sa va spetiti prea mult lucrati cu ...
LyX
Probabil Matthias Ettrich avea o simpatie deosebita pentru LaTeX, dar
era si putin comod. Astfel, prin 1995 se hotaraste sa scrie o interfata
grafica care sa proceseze in fundal fisierele sursa LaTeX.
Editarea vizuala in LyX reprezinta o aproximare a ceea ce obtineti
in final. El are un editor grafic de ecuatii foarte bun si permite
inserarea de figuri direct in document, randindu-le pentru a putea
vedea ce reprezinta.
Inserarea de note de subsol, comentarii, cuprins,
referinte este o joaca de copii. Schimbarea fonturilor este insa mai
dificila. Permite inserare de cod LaTeX direct in document, lucreaza
cu stiluri. Stie sa faca previzualizare intr-un vizualizor postcript
precum gv sau kghostview (acesta din urma stie sa si actualizeze automat
documentul daca a fost modificat). LyX stie sa importe LaTeX, sa exporte
direct in LaTeX, text, PostScript, va permite mai mult control asupra
documentului, dar nu implemeteaza toate capabilitatile TeX-ului. Acest
lucru este observabil numai de experti, deci nu va ingrijorati deloc.
Documentatia de ajutor este alcatuita din documente LyX, astfel incit
generind fisierul PostScript sau DVI puteti vedea efectul comenzilor
explicate. Pentru a obtine LyX, vizitati www.lyx.org sau daca lucrati
in KDE puteti lua si un pachet RPM al KLyX de-a gata compilat de la
www.kde.org (este mult mai neactualizat decit LyX).
SGML - LinuxDoc
SGML nu este un limbaj de formatare. Este o metoda de specificare a
stilurilor de formatare. Unul dintre cele mai populare in mediul Linux
este specificatia LinuxDoc. El seamana foarte mult cu HTML. Prima
linie din fisierul precizeaza tipul documentului SGML: <!doctype linuxdoc
system>. Aproape toata documentatia Linux este lucrata cu stilul article.
LinuxDoc nu permite inserarea de figuri, ceea ce este un avantaj major
la ora actuala. In schimb stie sa lucreze cu referinte incrucisate,
sa genereze automat cuprins si suporta taguri hypertext: <htmlurl>
si <url>. Cu acestea puteti introduce link-uri direct in document.
Sursa SGML poate fi convertita intr-o multime de formate: HTML, text,
man, info, LaTeX, LyX, PostScript, RTF. Toate acestea le obtineti
dintr-un singur fisier, folosind programele: sgml2html, sgml2info,
sgml2latex, sgml2lyx, sgml2rtf si sgml2txt. Cititi paginile lor de
manual deoarece fiecare din ele poate mai mult decit ii sugereaza
numele. Ele fac parte din pachetul sgml-tools.
DocBook
Formatul DocBook este tot o specificatie SGML. Este foarte complex
si incearca sa acopere orice nevoi pentru scrierea de documentatii
tehnice.
Spre deosebire de HTML si LinuxDoc, tagurile trebuie riguros
inchise cind sint deschise si nu sint permise anumite taguri in unele
parti ale documentului. Stilul de lucru este puternic structurat si
exista taguri pentru aproape orice entitate din lumea tehnica. De
exemplu, daca vreau sa evidentez un nume de fisier, stunci il scriu
intre <filename> si </filename>, iar pentru variabile de mediu de
interpretor am <envar> si </envar>. Exista seturi complete de taguri
pentru descrierea meniurilor unui program, pentru documentarea functiilor
si procedurilor, a claselor, pentru mesajele afisate pe ecran. Este
destul de dificil de asimilat DocBook si de aceea este bine sa invatati
numai ceea ce aveti nevoie. DocBook face separarea completa intre
formatarea finala si documentul propriu-zis. Astfel, pentru un anumit
fisier sursa si cu un anumit stil pot genera formate de iesire pentru
ecran, pentru imprimanta sau orice alt mediu de afisare inchipuit.
Fiecare mediu de distributie electronic este speculat la caracteristicie
pe care le are. In viitorul apropiat se urmareste integrarea XML,
alaturi de alte imbunatatiri. Programele backend pentru DocBook genereaza
HTML, DVI, PostScript si PDF. Trebuie sa mai stiti ca proiectele Gnome
si KDE folosesc DocBook pentru generarea fisierelor HTML necesare
sistemului de ajutor on-line.
Daca utilizati o distributie de Linux bazata pe RedHat trebuie
sa instalati pachetele RPM necesare pentru a scrie documente DocBook.
Pe site-ul Linux KDE Romania prezent si
un tutorial tradus in limba romana, care ar trebui sa va familiarizeze
foarte rapid cu acest nou stil de document. Iata pachetele de care
aveti nevoie (in ordinea in care trebuie sa le instalati):
- sgml-common-0.1-3.noarch.rpm
- docbook-3.1-5.noarch.rpm
- stylesheets-0.10-2.noarch.rpm
- jade-1.2.1-6.i386.rpm
Optional puteti instala si jadetex-2.5-1.i386.rpm care va permite sa
generati documente PostScript si PDF direct din sursa DocBook. Daca
sinteti fan Emacs, atunci cu psgml-1.0.3-2.noarch.rpm puteti beneficia
de un mod major SGML care stie sa automatizeze o multime de activitati
in munca de editare.
Concluzii
Procesoarele de texte sint un de un real ajutor in crearea documentatiilor
tehnice structurate. Exista si alte procesoare de texte alaturi de
cele prezentate aici, de exemplu groff si lout. Ramine sa decideti
cind este corect sa folositi un procesor de texte si cind este normal
sa tehnoredactati direct intr-o aplicatie "office".
Resurse
| |
